gânduri de vară

E cald de-ţi plesneşte ţeasta sub presiunea generată de fierberea conţinutului. Aproape că încep să-mi amintesc de verile din Bucureşti.

Cred că am mai spus asta, dar moda feminină din partea asta de Germanie nu contribuie neapărat la creşterea natalităţii în ţara-mi adoptivă, care are şi-aşa destule probleme în direcţia asta.
Adică uită-te la olandezi, belgieni sau francezi, cum s-au făcut 19 grade afară, cum ies toate femeile în rochii, sandale, pantaloni scurţi şi alte straie în complet dezacord cu majoritatea religiilor consacrate. Ca să nu mai spun că merg şi pe bicicletă în fuste care mai de care mai largi şi vaporoase! După părerea proprie şi aproape verificată asta contribuie semnificativ la cazuistica accidentelor rutiere din zonă. În schimb, familia de vis olandeză sau franceză are 3 copii, aia germană numai 2. Vezi, asta se întâmplă atunci când ai ocazia să vezi mai multe nemţoaice în rochie în Spania pe faleză, decât aici pe Marktstraße.


Mi-e dor de cireşul lui tata din care puteam să fac săptămâni la rând, gâfâind, burţi nesimţite pline ochi cu minunatele fructe. Nu neapărat că aici n-ar exista deloc. Ba chiar am mâncat unele foarte bune anul ăsta. Dar, de regulă, oferta e cam subţire şi costurile astronomice, 5-6EUR/kil în plin sezon. Chestie care-ţi taie subit o bună parte din poftă.


Mă uit pe stradă în zilele astea toride de iarnă (ştiu că se spune de vară, dar ăla mi se pare pleonasm) şi mă întreb: oare o să-mi iau şi eu maşină decapotabilă când o să am între 45 şi 78 de ani? Probabil da. Oricum mie mi se pare că-i un fel de boală generală aici. Pe de o parte îi înţeleg, unii au visat la asta toată tinereţea, şi nu şi-au permis decât acum. Pe de altă parte, pe mine, la vârsta asta, chiar nu mă împinge nimic să-mi cumpăr aşa ceva, chiar presupunând că aş avea banii (nu prea-i am) şi nu înţeleg, de ce. Poate-s eu defect. Sau poate pur şi simplu subconştientul meu a înţeles mai repede că, deh, e mai greu să bagi 2 scaune de copil. căruciorul, bicicleta şi 5 valize bine burduşite într-un Z4, aşa că a înăbuşit din faşă orice porniri de gen.


De ce nemţii îşi şterg inscripţiile de pe maşină cu o acribie demnă de o cauză mai bună. Mă refer de exemplu la modelul maşinii, cilindree, etc. Unii ar fi în stare să-şi scoată şi sigla VW de pe spate dacă n-ar rămâne gaură în loc?
Pe partea aialaltă românii ar fi în stare să-şi graveze fişa tehnică pe portbagaj şi pe capotă. Cu litere mari ca scrisul de la ambulanţă.
Nici una din extreme nu mi se pare foarte sănătoasă.


Sper ca totuşi toamna aia călduţă pe care o numim noi vară să revină pe meleagurile noastre după bunu-i obicei.


Toate bune de pe Rhein şi Ruhr.